Eu

Hai Hai Hai

Morometii

Prima parte :
– romanul debutează cu sosirea familiei Moromete de la camp, când băieţii fug să
se odihnească, fetele se duc să se scalde, Mormete rămânând singur să descarce căruţa şi
să o tragă la umbra celor doi mari salcâmi din curtea lor.
– imediat ce termină cu căruţa, iese la drum pentru a vedea dacă este cineva pe acolo,
dar nu-l întâlneşte decât pe Tudor Bălosu, a cărui companie nu-l încântă deloc pe
Moromete.
– Bălosu aduce din nou în discuţie dorinţa sa de a cumpăra unul dintre salcâmii lui Moromete, dar acesta îl tratează cu dezinteres, fiind întrerupţi de nevasta lui Moromete, Catrina, care era indignată că au dispărut toţi şi că ea a rămas să muncească singură.
– Moromete nervos, îl strigă pe Niculae pentru a o ajuta pe mama sa să mulgă oile.
– în timp ce mulgeau oile, Niculae vrea să-i spună mamei sale să-l convingă pe
Moromete să dea oile la cioban, pentru ca el să se oată duce din nou la şcoală.
– odată cu venirea serii, Catrina începe să-şi strige familia pentru a veni la masă, iar
câinele a intrat pe lângă ea şi le-a furat brânza.
– în timpul mesei, Achim a adus vorba despre plecarea lui la Bucureşti cu oile pentru
a face rost de bani, dar Moromete nu i-a dat nici un răspuns clar.
– Birică hotărăşte să se ducă la Polina pentru a sta de vorbă cu ea şi pentru a vedea
dacă fata se gândeşte măcar puţin la el, dar în locul fetei la poartă iese Bălosu pus pe
scandal, fiind gata să se ia la bătaie cu acesta.
– Birică află de la Moromete, în timp ce-l aştepta pe Nilă, că Polina urma să se
căsătorească cu Stan Cotelici, iar Birică, nervos, începe să injure la poarta lui Bălosu şi să-i
strige Polinei că poate să se mărite cu cine vrea.
– împreună cu Nilă, Moromete hotărăşte să-l lase pe Achim să se ducă la Bucureşti
cu oile.
– auzind discuţia şi hotărârea celor doi, Niculae se bucura că nu o să mai se scoale cu
noaptea în cap să plece cu oile şi că în sfârşit o să scape de Bisisica.
– îşi face apariţia şi Maria Moromete, sau Guica cum era numită prin sat, care era sora lui Moromete şi cei trei fraţi se duseseră la ea în acea seară pentru a-i spune vestea cea mare.
– era numită Guica deoarece de câte ori trecea câte un negustor cu fructe ea lua din ele, mânca şi apoi întreba cât costă, iar când i se răspundea spunea că sunt stricate şi acre şi începea să ţipe ca o “purcea”, după cum spunea un negustor mocan.
– într-o seară, Moromete îl trezeşte pe Nilă pentru a-l lua cu el în grădină pentru a
tăia salcâmul mult dorit de Bălosu, din grădină auzindu-se bocetele unei femei din cimitir
care îl plângea pe băiatul ei care murise.
– odată cu venirea dimineţii, au izbutit şi cei doi să doboare salcâmul a cărui cădere a
răsunat în tot satul.
– după ce a stat de vorbă cu Bălosu, şi au băut ceva, acesta din urmă, i-a dat banii lui
Moromete pentru că acesta se grăbea să plece din casa cumpărătorului spunând că are
treabă.
– deoarce statul dăduse ordin care spunea că toţi feciorii trebuie să meargă la armată,
şi băieţii lui Moromete s-au văzut siliţi să se ducă, învăţătorul Gheorghe Toderici, fiind
numit commandant.
– neplăcându-i instrucţia şi felul în care urla comandantul la el, Nilă l-a luat pe acesta
de guler, dar fără să dea în el, în acest moment, instrucţia întrerupându-se.
– faptul că Moromete a tăiat salcâmul a ajuns repede şi la urechile Guicii, care
imediat a şi apărut la faţa locului pentru a face scandal şi pentru a-l trage la răspundere pe
Ilie.
– în timp ce Niculae era cu oile pe o moşie mare care aparţine unei bătrâne foarte
bogată, dar care este în administrarea unui maior care dadea bătrânei bani numai cât să
nu moară, este atacat de paznicul care nu vroia să lase pe nimeni cu caii sau cu oile la
păscut.
– norocul lui Nicolae a fost că în preaajmă era şi Achim care l-a salvat de la moarte şi
care l-a bătut pe paznic cât să zacă câteva luni bune.
– Moromete a plecat la firerăria lui Iocan, un meşter renumit în sat datorită
priceperii sale, începând să fie recunoscut după ce i-a făcut unui bătrân o căruţă foarte
frumoasă şi pe bani puţini.
– Moromete se ducea pe acolo deoarece era din ce în ce mai interesat de dezbaterile politice, ce se ţineau de către oamenii mai răsăriţi ai satului şi la care lua parte şi Bălosu, dar şi pentru a-şi ascuţi secerile din când în când.
– pe uliţa din apropierea fierăriei se încinge o discuţie aprinsă despre politică între
Moromete şi ceilalţi săteni.
– este prezentat Ţugurlan cu obişnuita sa pornire duşmănoasă pe viaţă şi pe cei din
jurul lui, pe el plictisindu-l aceste dezbateri politice, care, în opinia lui erau inutile.
– Ţugurlan se ia la ceartă cu toţi oamenii prezenţi la “dezbateri”, deoarece a spus
cuvinte jignitoare la adresa lor şi la adresa a ceea ce discutau.
– apoi este prezentat Ţugurlan împreună cu familia sa, faptul că a avut mai mulţi copii dar că a trăit doar unul şi că acum câţiva ani de Paşti s-a certat cu vecinii lui din cauza unui vas cu lapte pe care aceştia l-au cerut înapoi pe un ton care pe Ţugurlan l-a deranjat.
– când Moromete se întoarce acasă el găseşte în curte doi oameni care, spuneau ei,
erau perceptorii şi că au venit după impozite.
– deşi perceptorii insistau, Moromete le răspundea mereu că nu are de unde să le
dea, dar cei doi agenţi s-au enervate şi au vrut să ia ceva din casă sau din grajd dar nu au
fost lăsaţi de Tita şi de Paraschiv.
– văzându-l la ananghie, Bălosu îl întreabă daacă nu vinde locul despre acre mai
vorbiseră şi care era potrivit pentru a-i face casă lui Victor.
– între Bălosu şi soţia sa se iscă o ceartă pe tema banilor.
– Birică discută despre Polina cu surorile lui la care ţinea foarte mult şi pentru care
suferea că nu au haine şi că orice bucată de mătase era rezervată lui, şi de aceea el le
alunga de la muncă sau se ridica de la masă prefăcându-se supărat, astfel rămânându-le
lor mai mult.
– odată ce Stan Cotelici era hotărât să se căsătorească cu Polina, Tudor Bălosu s-a
gândit să o dea pe Polina fără zestre deoarece Stan era bogat şi avea douăzeci de pogoane
de pământ.
– acum Bălosu se gândea numai la locul lui Moromete şi nu ştia cum să facă să pună
mâna cât mai repede pe el.
– dar planurile lui Bălosu se destramă, deoarece Polina fuge împreună cu Birică, iar
Victor şi tatăl său pleacă în căutarea ei, până îîn momentul în care Bălosu renunţă
spunând că va veni ea acasă şi că va vedea atunci ce va păţi.
– Birică şi Polina erau ascunşi la Dumitru lui Nae şi că vor sta acolo pâna a doua zi dimineaţă; a doua zi dimineaţă, cei doi sosesc acăsă la Birică spunând că se vor căsători, veste la care familia lui Birică îi felicită şi îi binecuvântează.
Partea a doua :
– în ziua în care Achim era gata să plece la Bucureşti începe o furtună ce îi sperie pe Moromeţi, care se rugau să nu plouă cu piatră pentru a nu le strica recoltele, dar după o jumătate de oră ploaia se opreşte şi Achim scoate oile din obor pentru a pleca.
– ceva mai târziu, Moromete vede pe drum pe şeful secţiei de jandarmi şi doi bărbaţi
înarmaţi cu puşi care, spre mirarea lui se opresec pe drum şi intră tocmai la el în bătătură.
– cei trei veniseră împreună cu paznicul bandajat pe care Achim şi Nicolae l-au bătut
cu câteva zile în urmă, iar când Moromete se preface că nu ştie nimic despre cele spuse de
şeful de post, acesta se enervează şi îl ameninţă pe Moromete.
– după ce jandarmii au plecat prin ogradă să-l caute pe Achim, Moromete a
mărturisit paznicului că fiul său a plecat la Bucureşti şi l-a sfătuit să se apuce de o muncă
adevărată.
– după plecarea jandarmilor, el îşi cheamă soţia şi pe cele două fete pentru a se sfătui
cu ele ce să în privinţa fonciirii pentru că mai erau câteva zile şi Jupuitu venea din nou
după bani, de această dată promiţându-le că nu-i va mai ierta.
– el hotărăşte împreună cu femeile să se ducă să se împrumute de la Aristide, care nu
era cămătar dar avea bani din politică deoarece era primar.
– Aristide se pune de acord cu Moromete să-i dea acestuia patru mii de franci, pentru
a putea plăti impozitele, urmând ca Moromete să-i restituie de îndată ce Achim îi va
trimite bani de la Bucureşti.
– Birică şi Polina continuă să se poarte unul cu celălalt ca şi când ar fi fost căsătoriţi,
Polina ajutându-l pe el, dar şi pe ceilalţi. Deşi vroia să pară că s-a obişnuit cu sărăcia, ea
mai avea uneori scăpări, manifestându-se revoltată că nu i se pot îndeplini anumite
dorinţe.
– mama Polinei, fiindui dor de aceasta, a vrut să-i trimită ceva prin Rafira, sora ei
mai mică, dar Bălosu a aflat şi a ameninţat-o pe soţia sa cu bătaia. Intr-o zi Birică se
hotărăşte să se ducă împreună cu Polina la părinţii acesteia pentru a încerca să-i
înduplece şi să-i facă sa se mai gândească în privinţa căsătoriei lor, dar Bălosu de cum i-a
văzut i-a dat afară din casă.
– auzind aceste vorbe, Polina s-a speriat că o să rămână săracă pe tot restul vieţii, de
aceea îi spune soţului ei că ea rămâne cu părinţii.
– după câteva zile, Birică, de frică să nu rămână fără casă, a spus că cine vrea să-l
ajute să meargă cu el la văgăuni să facă nişte cărămizi.
– Ţugurlan devine, din nou subiect de bârfă prin sat deoarece se spunea că ar fi sărit
la bătaie cu Cocoşilă, ceea ce nu era adevărat.
– Moromete plăteşte fonciirea darnu dă toţi banii, iar cu restul cumpără uluci pentru
a-şi construi un gard nou înspre drum.
– Ţugurlan se duce să se împrumute la Moromete, iar acesta acceptă cu plăcere,
dându-i un sac cu grâu.
– Nilă şi Paraschiv, îndemnaţi de Guica, pleacă pe cai spre Bucureştim,fără a-i spune
tatălui lor, pentru a se întâlni cu Achim.
– Boţoghină se duce la medic unde află că este grav bolnav şi că trebuie să se
interneze într-un sanatoriu la munte.
– a doua zi după plecarea lui Nilă şi a lui Paraschiv, Guica se duce la Moromete acasă
pentrua vedea cum reacţionează acesta la observarea plecării celor doi.
– spre disperarea Guicii, Paraschiv şi Nilă au apărut la poartă cu caii obosiţi peste măsură, minţindu-l pe tatăl lor că i-au gonit nişte paznici, şi că de aceea caii erau aşa de obosiţi.
– Paraschiv îi ecxplică mătuşii sale că din pricina lui Nilă care se simţea vinovat, nu
au mai înaintat spre Bucureşti şi că au fost nevoiţi să se întoarcă.
– Nicolae, foarte fericit, se ducea acum la serbarea de la şcoală, unde trebuia să spună
o poezie şi unde vede o fată foarte frumoasă, pe Irina a lui Boţoghin.
– Cocoşilă îl invită pe Moromete la o ţuică la Aristide, pe drum discutând din nou
despre politică şi depre doi oameni deştepţi pe care-i văzuse Cocoşilă în faţa unei
cârciumi.
– cei doi în drumul lor au trecut mai întâi pe la şcoală pentru a vedea ce se întâmplă la serbare, unde tocmai se prezenta situaţia claselor, iar la premiere, văzându-l pe fiul său premiant, Moromete se bucură şi se emoţionează.
– deodată, când trebuia să spună poezia, este cuprins din nou de friguri, el plecând depe scenă şi fiind dus acasă de tatăl său cât mai repede pentru a nu i se întâmpla ceva rău.
Partea a treia :
– odată cu venirea verii şi a căldurilor greu de suportat, a venit şi vremea oamenilor
să iasă cu căruţele şi secerile la câmp pentru a strânge recoltele.
– în acest an la seceriş, Moromete era la fel de nepăsător ca şi în alţi ani, neştiind că
Paraschiv considera că acesta este ultimul seceriş la care lua parte.
– după ce au secerat câtva timp, familia Moromete s-a aşezat la masă pentru a mânca
şi a se odihni puţin.
– Niculae începe iar să o roage pe mama sa să vorbească cu Moromete pentru a-l lăsa să se ducă la o şcoală mai mare unde să înveţe, să ia bursă, iar după trecerea a opt ani el să devină învăţător.
– Boţoghină ieşise şi el la seceriş împreună cu copii lui Vătică de paisprezece ani şi
Irina care avea doar şapte ani.
– Polina se gândeşte într-o dimineaţă să meargă cu toată familia lui Birică pe
pământurile tatălui său şi să adune grâul ce i se cuvenea pentru a-l vinde şi a face rost de
bani cu care să-şi ridice casă.
– dar Birică şi tatăl său găsesc această idee inutilă şi pornesc cu căruţa spre locurile lor nebăgând-o în seamă pe Polina, între cei doi iscându-se o ceartă la care asculta toată familia Birică.
– la câmp, cei doi se întâlnesc cu Bălosu care nici nu-i băga în seama, chiar dacă
aceştia veniseră cu gând de împăcare.
– Aristide, îşi pregătea şi el în acest zile maşinile de treierat, şi pe la jumătatea lui
iulie le scoate pe islaz.
– Ţugurlan ia şi el parte la treierat, urcându-se pe utilaj pentru a băga baloţii în dinţi maşinii, iar fiul său, Mărin, stătea la coada maşinii ca să adune praful şi pleava ce ieşeau din spicele de grâu.
– Ţugurlan devine din ce în ce mai fericit, dar fără să ştie de ce.
– apoi când află că Tache, fiul lui Aristide, fură din făina oamenilor se înfurie vrând să-l găsească pe Tache pentru a-i cere socoteală; apoi se înfurie şi mai rău când i se spune că toată lumea ştia de ceea ce făcea Tache în afară de el şi de Ion al lui Miai.
– găsindu-l, Ţugurlan îl întreabă pe Tache de ce a dat în Ion, Tache enervându-se a
vrut să-l lovească pe Ţugurlan dar nu a reuşit, deoarece acesta s-a ferit, apoi hotărându-se
să riposteze.
– văzând că este bătut, Năstase, unchiul lui Tache, s-a dus imediat la şeful de
jandarmerie, iar cei doi, Ţugurlan şi Ion, au fost duşi la secţie.
– Ţugurlan se încaieră apoi şi cu şeful de post.
– Ţugurlan este iertat de şeful de post, adr nu şi de Aristide care cheamă legiunea de
jandarmi, şi vrea să să facă tot posibilul pentru a-l schimba pe şeful de post.
– şeful de post soseşte acasă la Ţugurlan, împreună cu doi soldaţi pentru a-l lua la
secţie.
– spre seară, Moromete află de la Cocoşilă că Ţugulan a fost condamnat la doi ani de
închisoare.
– Niculae se gândea tot mai des cum să-l facă pe tatăl său să înţeleagă că şcoala este
un lucru foarte important pentru el.
– Scămosu, un negustor de găini venit de curând de la Bucureşti, vine pe la
Moromete pe acăsă şi îi spune acestuia că l-a văzut pe Achim în târg la o cârciumă, că era
însoţit de o femeie, şi că era foarte frumos îmbrăcat.
– Scămosu mai spune că Achim l-a ruagt să stea cu el la un pahar, dar că el nu avrut,
spunând că se grăbeşte.
– Moromete este vizitat de către învăţator şi de către preot, chiar după ce acesta a avut o discuţie cu Niculae despre şcoală, pentru că, spunea el, nu are bani să-l trimită la şcoală.
– cei doi musafiri, întreabăde Niculae, apoi îi spun să-i lase singuri cu tatăl lui, căruia
îi spun că trebuie să-l dea neapărat la şcoală.
– Paraschiv şi Nilă se sfătuiesc din nou să plece după vânzarea grâului, dar nu ştiau
încă ce aveau să facă la Bucureşti.
– soţia lui Boţoghină primeşte o scrisoae din cae află de la soţul ei că în curând o să
vină acasă şi că îi e dor de copii.
– şi Birică primeşte o scrisoare de la judecătoria de la ocol care-i cerea să se prezinte
la judecată în două săptămâni, fiind acuzat de furt din averea lui Tudor Bălosu şi din
recoltele ce i se cuveneau acestuia.
– Moromete se vede nevoits ă plece cu grâul la Piteşti pentru a-l vinde, deoarece se apropia data plecării lui Niculae şi avea nevoie de bani; pe drum se întâlnesc cu un şir de căruţe pline cu grâu care se întorceau de la Piteşti deoarece grâul nu se cumpără datorită cantităţilor mari de grâu care erau pe piaţă.
– Ilie se hotărăşte să nu se mai oprească la Piteşti, ci ţine drumul până la munte.
– timpul trece şi Niculae se pregăteşte să plece la Câmpulung pentru a da primul său
examen pentru o şcoală superioară, examenul de admitere.
– Niculae reuşeşte să ia cu brio examenul, fiind printer primii din cei peste o sută de
candidaţi.
– Moromete devine neliniştit deoarece Achim nu ami trimetea bani, iar Jupuitu
venise să ceară fonciirea, ameninţându-l că îi confiscă vita din grajd.
– ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, pe umerii lui Moromete se abate o altă veste
înspăimântătoare, mai avea de restituit băncii cinci mii de lei, banca înştiinţândul că dacă
nu plăteşte se va folosi de puterea legii pentru a intra în posesia banilor.
– Paraschiv se bucura la auzirea necazurilor familiei sale, deoarece, învăţat de Guica, vroia să-i vadă ruinaţi pe părinţii lui, să le ia caii, oile şi dacă se poate, ca dezastrul să fie mai mare, şi pământul.
– Moromete află de la Scămosu, că Achim s-a despărţit de băiatul lui Cătănoiu, şi că
împreună cu Nilă şi Paraschiv, plănuiesc şă fugă de acasă cu oile şi caii tatălui lor.
– Jupuitu vine după taxe dar Moromete spune din nou că nu are; la auzirea acestui răspuns, Perceptorul începe să caute cu privirea prin casă ceva ce putea fi confiscate, dar nu găseşte nimic.
– Moromete cuprins de furie, desface o hârtie în care se aflau banii lui Niculae,
pentru şcoală, şi îi întinde perceptorului.
– după o ceartă cu Moromete, care îi întărise acestuia bănuiala pe care i-o spusese
Scămosu, Paraschiv se duce la Guica spunând că s-a hotărât, că el şi Nilă vor pleca a doua
zi dis-de-dimineaţă.
– Paraschiv se întoarce acasă spre dimineaţă, nervos că îl respinsese fata cu care el se
gândea să se căsătoreacă.
– dimineaţa când s-au trezit, Paraschiv a început să urle şi să facă scandal, simţindu-
se acum stăpân peste toţi, Nilă fără să zică nimic aproba prin zâmbete purtarea fratelui
său.
– Moromete îşi pierde calmul care-l stăpânea de câteva zile şi, punând mâna pe un
par începe să dea în Paraschiv şi Nilă, aceştia implorându-l să nu mai dea.
– a doua zi, seară, Moromete întors de prin sat află de la Catrina că cei doi au fugit,
cu caii şi cu bani şi covoare din lada fetelor.
– Moromete hotărât să treacă peste nenorocire ce se abătuse asupra lor, s-a dus acasă
la Bălosu pentru a-i vinde pământ din spatele casei şi, spre satisfacţia vecinului său, şi
bucata de pământ pe care acesta şi-o dorea cu disperare pentru a-i face casă fiului său.
-cu banii luaţi cumpără doi cai, plăteşte fonciirea, rata la bancă, datoria la Aristide şi taxele de şcolarizare ale lui Niculae.
– trei ani mai târziu începe al doilea război mondial.